De aici incepem
SUNTEM LA - INTRODUCERE
  INTRODUCERE
  Trimite mesaje
  motor de cautare google
  BIODIESEL VIDEO
  PELLET VIDEO
  BRIQUETTING
Слушать Радио KISS FM on line Cernolev Andrei

Transmiteti un fisier cu datele generale de care aveti nevoie pentru consultatii

Alege fisierul:

CONTINUTUL PAGINII Este foarte greu sa ne imaginam lumea de azi fara materiale plastice. De la carcasa aparaturii electrocasnice si pana la containerele in care se comercializeaza hrana, plasticul e omniprezent si intretine dependenta de petrol a epocii tehnologice . Totusi, niste studii recente arata ca zaharurile pot fi rafinate si transformate in materiale plastice. James Dumesic si colegii sai de la Universitatea Madison, SUA, au descoperit o metoda prin care din fructoza se obtine cu randamente bune un compus utilizabil in producerea de plastic. Un inlocuitor Cercetatorii s-au concentrat asupra compusului numit 5-hidroximetilfurfural (HMF), arata New Scientist. HMF poate fi foarte usor transformat intr-un compus chimic similar cu acidul tereftalic, un acid organic aromatic care se obtine din produsele petroliere si este utilizat pentru obtinerea de materiale plastice. Pana acum, HMF-ul era costisitor si greu de obtinut in cantitati sufieciente, deoarece in timpul reactiei acesta reactioneaza cu fructoza ramasa in solutie si produce un material neutilizabil. Cercetatorii au aplicat niste procese de eliminare a apei, iar apoi o adaugare de solvent, pentru a evita intalnirea moleculelor de HMF si fructoza. Solventul se leaga de HMF si apoi impreuna ies din solutie si se ridica la suprafata, iar noile conditii de reactie au dus la un randament de 90%. Dupa terminarea reactiei, solventul se evapora, iar HMF-ul poate fi transformat in plastic. O altfel de biotehnologie Costurile asociate acestui proces sunt mai putin importante decat cele care au impiedicat raspandirea rapida a biocombustibililor alternativi, a declarat Dumesic pentru Wired News. “Costurile energetice pot fi neglijate cand fabricam un material reciclabil - precum [acest] poliester [plastic] - din biomasa, in opozitie fata de producerea de combustibil, deoarece materialul reciclabil are o viata lunga, pe cand combustibilul il consumam o singura data”, a continuat el. Rezultatele studiului reprezinta un pas important, considera Brent Shanks, profesor la Iowa State University, SUA, deoarece producerea de astfel de bioplasticuri necesita metode de obtinere a materiilor prime din surse regenerabile. “Profesorul Dumesic a aratat ca exista metode de rafinare a procesului utilizand moduri alternative pentru obtinera de intermediari”, a declarat el. Criza de petrol poate duce la foamete Dupa cum probabil stiti, omenirea se confrunta in ultimii ani cu o grava criza de petrol si gaze naturale, ce a determinat scumpirea acestor produse si a derivatelor lor considerabil. Aceste scumpiri au dus la cresterea costurilor de transport si operare a utilajelor agricole, insa alimentele nu au suferit atat de mult din aceasta cauza. Dar scumpirea produselor petroliere duce si la dezvoltarea combustibililor alternativi. Hidrogenul nu este inca o solutie viabila. Dar biocombustibilii, in principiu etanolul, reprezinta o varianta optima atat ca pret cat si ca performanta. Insa etanolul industrial se obtine prin distilarea porumbului. Si fermierii castiga mult mai mult daca isi dau porumbul spre distilare decat daca ar cultiva orice altceva. Deci o parte din terenurile agricole destinate cerealelor pentru alimentatie sau furaje vor face loc culturilor de porumb pentru etanol. Drept urmare se vor obtine tot mai putine cereale alimentare, ceea ce va duce la cresterea semnificativa a preturilor si in acest sector de piata. Urmarea directa – foametea in zonele defavorizate, cu bani putini. Solutii exista, dar nu sunt chiar la indemana oricui. Una ar fi plantarea soiurilor de porumb rezistente la seceta in zonele in care alte plante nu ar putea creste. Alta ar presupune folosirea culturilor de alge marine, care pe langa sursa de etanol ar mai oferi si proteine pentru hrana animalelor, si ar fotosintetiza si excesul de dioxid de carbon. Insa aceste masuri nu ar avantaja fermierii care acum fac bani frumosi de pe seama etanolului industrial. Singura varianta ar fi conditionarea companiilor care distileaza si comercializeaza etanolul sa foloseasca doar aceste surse, care nu afecteaza cultivarea cerealelor. Organizatia pentru Hrana si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO) a facut un apel global pentru revizuirea strategiilor privind biocombustibilii si subventiilor pentru a proteja agricultorii saraci si pentru a evita impactul negativ asupra securitatii hranei, informeaza Earth Times. "Biocombustibilii au atat avantaje, cat si riscuri. Rezultatul va depinde de contextul specific al tarii si de strategiile adoptate", a declarat Jacques Diouf, directorul general FAO. "Strategiile actuale au tendinta de a favoriza producatorii din tarile dezvoltate in dezavantajul producatorilor din tarile in curs de dezvoltare. Provocarea este reducerea sau administrarea riscurilor in acelasi timp cu a profita de oportunitatile pe care le ofera la nivel global", a adaugat acesta. Productia de biocombustibili din culturi agricole a crescut de trei ori intre 2000 si 2007, iar in prezent reprezinta aproape 2% din consumul mondial de combustibil pentru transport, sustine FAO. Preturile la alimente au deja un impact negativ asupra tarilor in curs de dezvoltare care sunt dependente de importuri pentru a acoperi cererea. "In mod special, sunt periclitati consumatorii din zonele urbane sarace", se arata intr-un raport FAO, in care se mai precizeaza ca locuitorii saraci ai planetei cheltuiesc jumatate din venit pe alimente. Biocombustibilii pericliteaza, pe langa securitatea hranei, si mediul, raportul FAO notand ca productia si consumul extins de biocombustibili nu contribuie la reducerea gazelor cu efect de sera precum s-a crezut. In Statele Unite ale Americii au aparut tot mai multe ferme care cultiva alge in vederea obtinerii de combustibil, dar si pentru hrana animalelor. Biocombustibilii extrasi din cele mai simple plante sunt mai ieftini decat cei fosili. Olandezii cultiva in acvarii alge-aditivi pentru parizer si crenvursti. In niste foste depozite din localitatea Borculo, situata in estul Olandei, cativa fermieri "cultiva" cu succes alge pe care le recolteaza si le vand crescatorilor de animale, procesatorilor de carne, industriei farmaceutice, industriei cosmetice sau pur si simplu benzinariilor. Cele mai simple plante de pe Terra, capabile sa-si produca singure hrana folosind numai substante anorganice, lumina si apa, sunt nebanuite rezervoare de energie vie, pe care omenirea le-a ignorat timp de milenii. Hrana sanatoasa Doua dintre cele mai recomandate suplimente alimentare, spirulina si chlorella, nu sunt altceva decat alge uscate si compactizate sub forma de comprimate, care se vand in farmacii. Motivul pentru care sunt adesea recomandate de medici este continutul lor ridicat de iod, potasiu, fier, magneziu si calciu, in forme usor asimilabile, care ar fi greu de sintetizat in laborator. Alte alge, precum porfiria, se consuma prin Scotia sub forma de piure, ca spanacul, iar japonezii le folosesc pentru a inveli rulourile de sushi, apreciind nu doar calitatile lor nutritive, dar si gustul asemanator cu al maslinelor. Olandezii spun insa ca in Europa cel mai bine se vand algele pentru procesatorii de carne care le folosesc la producerea crenvurstilor si a parizerului. Speciile preferate sunt Eucheuma spinosum si Kappaphycus cottonii, din care se extrag asa-numitii hidrocoloizi, ce imbogatesc si dau consistenta mezelurilor. Combustibili ieftini Cum algele cresc atat de repede incat isi pot dubla volumul la fiecare patru ore, cea mai simpla metoda de obtinere a biocombustibililor din alge este presarea in vederea extragerii uleiului. Daca resturile sunt folosite pentru hrana animalelor, metoda este eficienta si un litru de ulei costa numai 2,5 dolari. Mult mai profitabila este insa metoda tratarii cu solvent, cantitatea de ulei obtinuta fiind de sapte ori mai mare. In acvariul destinat inmultirii se pun substante minerale hranitoare pentru alge si cand numarul acestora a devenit suficient de mare se inceteaza brusc hranirea lor. In lipsa nutrientilor, algele mor si se descompun imediat in zaharuri si grasimi. Procedeul poate fi grabit printr-un soc osmotic, care provoaca ruperea membranei protectoare a algelor cu ajutorul ultrasunetelor. Apoi, solventul ajuta la mentinerea zaharurilor pe fundul vasului, iar grasimile "eliberate" se culeg de la suprafata apei cu usurinta. Ceea ce se obtine este un ulei asemanator celui extras din palmieri, dar mult mai eficient din punct de vedere energetic, care se poate folosi drept combustibil, in loc de motorina, in motoarele diesel. Pretul unui astfel de ulei nu depaseste 1,8 dolari pe litru! Hidrogen produs in acvariu O alta metoda de a produce combustibili cu ajutorul algelor a fost dezvoltata recent de geneticieni. Prin izolarea genei care ajuta frunza sa desfaca molecula de apa in hidrogen si oxigen si introducerea ei in organismul unor alge verzi, s-au obtinut alge care produc hidrogen in cantitati mari. Minunea are loc ritmic, prin simplul metabolism al noilor plante. Acestea se hranesc si, in urma asimilarii substantelor necesare vietii, elimina hidrogen! Cu alte cuvinte, daca sunt plasate in recipiente de sticla si expuse luminii solare, algele produc hidrogen in mod natural, iar acesta poate fi recoltat si imbuteliat cu ajutorul unei pompe. Testele preliminarii, efectuate de americani, au dovedit ca, folosind patru damigene de sticla in care se cresc alge, o pompa si cateva furtune, se poate obtine zilnic volumul de hidrogen necesar functionarii unui automobil. Ingrasaminte si filtre pentru aer Cele mai noi studii legate de alge prevad dezvoltarea unor specii capabile sa acumuleze cantitati mari de fosfor si azot pentru a putea fi transformate in ingrasaminte ecologice pentru culturile agricole. In prezent, in China se folosesc oricum algele obisnuite, culese de la malul marii, pe post de fertilizatori. Toamna, dupa inchiderea sezonului turistic, algele adunate din mare se spala de sare si se toaca, iar apoi se imprastie pe campurile destinate cultivarii porumbului. Americanii au testat si accelerarea cresterii algelor la suprafata oceanelor, prin imprastierea unor cantitati importante de pilitura de fier in apa de mare. Scopul acestor eforturi era curatirea atmosferei de dioxidul de carbon suplimentar, intrucat algele consuma acest gaz in cadrul metabolismului. Metoda nu s-a dovedit eficienta din punct de vedere financiar, chiar daca algele au crescut in mod spectaculos. Pornind tot de la "foamea" algelor de dioxid de carbon, olandezii au dezvoltat si niste filtre "vii" pe baza de alge, prin care se balboteaza gazele racite rezultate in urma arderii carbunilor. Rezultatele preliminarii au fost calificate de revista "New Scientist" drept "uimitoare", dar metoda necesita inca imbunatatiri. Materie prima ce se multumeste cu putin Ca sa creasca repede, algele au nevoie de cateva substante minerale, de apa, de lumina si de dioxid de carbon. Acvariile sau vasele in care se cultiva alge nu pot fi prea adanci sau prea groase, intrucat lumina patrunde in cantitati suficiente cel mult 10 centimentri dincolo de sticla. One moment, Distraction for 2 minuts!!!
acum distrativa putin!!!

Today, there have been 1 visitors (1 hits) on this page!
This website was created for free with Own-Free-Website.com. Would you also like to have your own website?
Sign up for free